Hier eine Karte Rumäniens mit der Verteilung der Trachtenblusen für Frauen ( Ie) nach Schnittmuster:
Die in klein dargestellten Blusenmodelle folgen im Detail und vergrößert sowie mit Beschreibung und Anleitung in rumänischer Sprache.
O "regateanca" obisnuita cu camasa cu altita, se va zapaci probabil ca si mine de varietatea camasilor din Transilvania.
Obisnuite sa avem altita, incret si rauri (varietatea venind din combinatia motivelor), trebuie s-o luam usor si cu rabdare, pas cu pas prin inima Transilvaniei.
Si ca de obicei, ne vor incurca si mai mult toate modele si influentele care au aparut, accelerat, dupa 1918.
Camasa-mama, incretita la gat, avea broderia plasata anatomic, la incheieturi:
· la gat: ciupag-guleras
· peste umar: pui (elemente separate) sau varga (linie continua)
· peste cot: pui (elemente separate) sau varga (linie continua)
· bratara: la incheietura mainii – fie cusatura pe cutulite, fie banda aplicata deasupra
· o linie fina subliniaza toata lungimea bratelor, de la gat la mansete
· apoi, sunt protejate marginile, taieturile: la gura camasii si jos la maneci, la fodori (volanase), acolo unde panza se invecineaza cu dantela (cipca)
si de-aici, incep variatiuni pe aceeasi tema:
la NE, in Bistrita: a ramas varga peste cot, cel mai recent adesea cusuta cu margele; bratara cu cusatura pe cutulite si pui micuti sau cai ocolite delicate
jos la fodori, dupa care, urmeaza, impresionanta, dantela
la S si SE apar, normal, influente de dincoace de munti: raurii verticali. Fireste ca ei fac sa dispara broderia de peste cot, dar ramane cea de peste umar,
pe post de altita, chiar cu acelasi nume; ramane si bratara si cipca de la fodori.
la SV: padurencele au purtat si ele camasa-mama dar au acceptat influenta dinspre Banat, prin Hateg: maneca in tabla. Pe camasile stravechi de Banat
(de secol 19) ati vazut 4 romburi mari pe maneci, cusute cu negru, independente. Apoi ele s-au tot imbogatit si au aparut si alte elemente in jurul lor,
care le-au incadrat pana s-a ajuns la un dreptunghi plin de broderie. S-au schimbat si culorile: a aparut visiniu, violet si rosu sau alb de matase.
Ei, aceeasi idee s-a dezvoltat si spre nord si asa am ajuns sa cunoastem acum camasile padurencelor: cu maneca toata umpluta de broderie.
Totusi, priviti cu atentie, ca veti gasi inca romburile mari, care au stat la baza compozitiei. Broderia s-a tot extins pe tot ce a fost vizibil de sub bundita.
Puii de la gura camasii s-au dublat si au ajuns sa acopere practic tot pieptul. O chestiune de fala si de moda mai noua.
Spre NV: ei, aici ciupagul a inflorit pur si simplu. Si la noi, la sud, femeile au cusut pe cutulitele formate prin incretirea la gat. Cusaturi micute, independente,
cel mai adesea X si O alternate. Aceasta tehnica de lucru se foloseste si la cretisorii de la maneca (atunci cand bratara nu vine deasupra, aplicata).
Deci nu tehnica de cusut e noutatea. Ci o idee prinsa din zbor si transformata in element identitar.
Sasii aveau in portul lor un anume element de croi ce marca zona de la gat la piept – iar romancele au preluat ideea, apoi au transformat-o radical
intr-un alt element de fala, de data asta specific romanesc. S-a pastrat, normal, ciupagul-guleras, broderia peste cot, bratara si fodorii cu cipca, in model geometric.
Miraculos, insa, s-au mai pastrat si camasi ce n-au renuntat inca la ideea de banda peste umar si rauri pe piept, chiar daca marcati deosebit de fin.
Superb. E clar ca ciupagul s-a extins de la gat in jos, pe aceste cutulite care si ele au trebuit sa fie construite special pentru asta.
Ca in orice stil din arta sau arhitectura, ciupagul trebuie sa fi avut forme de inceput, mai mici. De la o femeie la alta, ele vor fi indraznit sa-l mareasca,
sa-l aiba mai falos ca celelalte. Si clar ca s-au dus la limita, acoperind tot pieptul. Dupa cum si unele altite de Muscel s-au extins pana spre cot.
Ei, si daca mai aveti chef sa cititi si despre exceptii, iata cateva:
- camasa de Calata / Margau, din Cluj. Ea are maneca larga jos !!! in clopot – pentru ca vine stransa, printr-un cret pe cutulite, brodat pe deasupra,
exact in zona in care se plaseaza incretul la camasa cu altita. Are marcata lungimea manecii si manseta prin dungi late de broderie.
Si are ciupag pe piept !!! (adica de la gat in jos) ea este surprinzator de scurta, dat fiind ca se croieste de-a latul valului de panza, care are cca 45 cm.
De ce? Pai ca sa nu fie nevoie de imbinari la piept – cretii de la ciupag "mananca" multa panza.
- camasile tesute din Tara Fagarasului (Mandra, Dragus, etc) – ele ilustreaza perfect istoria zbuciumata a locului; ele par indecise:
vor sa aiba si altita dar si peste cot si mai au si ciupag pe piept – dar toate sunt tesute (monocrom: negru, visiniu, rosu sau albastru)
- camasa cu pumnasi intorsi din zona Rupea, ce rezoneaza cu moda straveche, bizantina, de peste munti, din Arges si Vrancea
(si cine stie cat de extinsa o fi fost?); era ideea de fala exprimata prin extra-material; dar nu prin largimea manecilor, ci prin lungimea lor.
Si apoi sa nu uitam nici de vestul extrem al Transilvaniei unde, aceeasi idee de maneca plina de broderie, cusuta in tabla, trebuie sa fi venit tot dinspre
Banat – s-a intalnit cu umerasii ce par a fi altite dar nu sunt, veniti din nord, dinspre nord-vest, din vestul Europei si din negura timpului.
Iar Maramuresul si Oasul au si ele povestile lor ...
Daca se spune despre camasile-mama ale Transilvaniei (peste umar & peste cot & bratara) ca sunt ne-evoluate, nu o luati in nume de rau.
Inseamna, de fapt, ca-s mai arhaice. Ca s-au pastrat asa din Epoca Bronzului, dupa cum arata statuetele de la Cirna.
Nu-s doua camasi croite, pe masurate, FIX la fel. Dar m-a invatat Doamna Varvara ca trebuie comparate toate si facuta o medie – atunci cand scoti o schema de croiala. Ca de obicei, sa nu uitam ca dimensiunile difera in functie de latimea valului de panza si NU ale femeii. Ca largime, toate sunt la fel – diferentele sunt absolut neglijabile. Ca lungime, difera dupa cum a fost panza. Am folosit o medie de 44 cm, dat fiind ca a fost dimensiunea cea mai des intalnita (inclusiv la panzele de casa din sud cumparate de mine de-a lungul timpului). Vorbim acum de croiala veche. Apoi vedem cum s-a modificat in timp, pana dupa razboi, cand s-au facut camasi si din panza de cumparat. (industriala). Baza pe care se construieste camasa aceasta este: PATRATUL. Cam incredibil de geometric, dar asa reiese. Se urmareste, ca efect: BOGATIA, LARGIMEA, AMPLOAREA. Se croieste astfel incat pieptii, manecile, stau perpendiculare pe valul de panza: adica sus si jos nu au nevoie de tiv, ca sunt marginile panzei. Au nevoie de tiv (la cele vechi fara gaurele) – acolo unde se imbina intre ele. Iata: pieptul este compus din 2 patrate. Ciupagul le strange la gat insa, in partea de jos, doar cativa centimetri sunt cusuti. Nu o data am intalnit cusatura la piept facuta in graba, fara cheite inca, doar asa, insailata cu ata neagra. Spatele l-am intalnit dintr-o singura bucata (dreptunghi format din 2 patrate) dar si din 2 patrate separate, unite cu cheite. Clinii care dau largime manecilor se coboara apoi si unesc pieptul de spate. Aici adesea se intampla o mare incurcatura. I-am gasit: taiati, descusuti, carpiti, inlocuiti, innaditi – semn ca aici camasa avea de suferit. Senzatia, cand porti asa o camasa, este ca manecile pleaca direct din talie, ca si cum tu nu mai ai trup. Foarte des acesti clini sunt mai lungi decat camasa. Sa fi fost taiati 'ca sa fie' si n-au mai fost ajustati? Sau au fost inadins taiati mai lung? Camasile de Mehedinti se poarta cu poalele separate. Poalele se incretesc cu snur. Ei bine, acesti clini ajung mai jos decat camasa si stau sub-brat. Sa fie oare un fel de a fixa camasa sa nu se ridice cu totul de sub brau cand ridici mainile in sus? Din pacate asta nu am experimentat, pentru ca eu mereu imi insailez poalele de camasa. Fireste ca aceasta croiala s-a schimbat in timp. Exista destule cazuri in care manecile s-au croit rotite, adica in lungimea valului de panza, ca sa fie mai lungi. (44+22 – cat au manecile vechi, pot fi cam scurtute pentru anumite persoane). Iar asta este situatia cea mai des intalnita de mine !!! Apoi: daca tot te-ai decis sa croiesti manecile in lung, poti foarte bine sa nu mai croiesti altita separat. Deci au facut maneca intreaga, pe toata lungimea. Multe au simtit totusi nevoia sa aiba zona altitei mai ingusta (ca e foarte ampla camasa) si atunci au facut rascroiala in dreptul altitei. Apoi: cand au croit pe panza industriala, nu am mai avut constrangeri – si au disparut, usor-usor si clinii. Maneca s-a facut ampla de la bun inceput, la fel si pieptul si spatele. La camasile pe panza industriala se vede mai bine cat de iubite au fost manecile mari – sunt unele cu maneci chiar foarte lungi. Pe schema de croiala am reprezentat, cu rosu, zonele pe care am intalnit ornamentele (in medie). Fireste ca sunt camasile cu flori izolate, camasile tesute (care au personalitatea lor) etc. Poalele, cel mai adesea, au modelul de jos fie costisat, fie drept, normal, insa ridicat apoi pe zonele de imbinare dintre fata si spate, acolo unde el este vizibil, unde nu este acoperit de catrinte. Exemple de astfel de camasi puteti vedea aici: http://www.perpetualicons.com/heritage/ Daca vreti sa va coaseti singura camasa, va poftim in grupul de cusut, Semne Cusute in actiune https://www.facebook.com/groups/224922601040515/
Omul e masura tuturor lucrurilor pe care le imagineaza, le realizeaza si le poarta. Iile nu fac exceptie. Fiecare femeie detine cheia "tiparului" pentru iia sa; ea este anatomia proprie si se exprima prin palmele si degetele sale.
Exact asa cum descriau calatorii straini camasile romancelor (cu mult inainte sa apara fotografia) si asa cum demonstreaza si imaginea.
Portul romanesc a fost conceput pentru a impresiona si de aproape, prin detaliu; dar si de departe, prin 'arhitectura' sa. Vazute de la distanta, de unde nu poti citi toate simbolurile cu care au fost investite, altitele marcheaza umerii ca pete puternice de culoare, cu rol in definirea siluetei.
Pentru a respecta aceste proportii trebuie sa executi un punct de cusatura marunt (care, din pacate, nu se poate reproduce pe panza topita, mult prea fina ce n-ar suporta densitatea broderiei)
Altita era de-o palma. Ea se aseaza ca palma pe umar, in gestul atat de cunoscut, pe care-l repetam, constient sau nu, in anumite momente. Ganditi-va cand ...
Incretul delimiteaza umarul, asezandu-se intre umar si biceps, suprapus cam peste triceps.
Totul se leaga; cu rost si firesc.
Fie ca luam in seama sau luam in deradere toate credintele legate de altite, merita sa ne informam si sa decidem in cunostinta de cauza.
In povestioara unui prieten, este vorba despre o femeie cu grad inalt in armata sovietica, ce ajunge sa puna mana pe un furou de matase si, nestiind ce este de fapt, il imbraca peste uniforma si defileaza mandra cu el prin tot orasul.
In fine, defilam si noi cu ce putem.
Cat despre iile cusute pe panza topita ... ne mai si adaptam; nu sunt in stare sa gasesc o solutie prin care sa se respecte aceasta formula
ornamentele pe o camasa dreapta urmeaza liniile principale de croiala.
Sa nu uitam ca inainte, panza tesuta in stative era un val cu latime aprox. 45 – 50 cm si toate camasile trebuiau croite tinand cont de aceasta conditionare. Pentru a largi o camasa la trup sau la maneci, se adaugau clini. De multe ori (in functie de silueta) manecile, stanii, nu se puteau face dintr-o singura latime de panza. Totodata – special se croiau camasi largi, cu maneci largi, somptuaose, pentru a da volum siluetei, pentru a arata faptul ca ai panza, ca iti permiti.
Toate bucatile de panza (mai putin cele care nu sunt vizibile – verticalele de la poale, daca sunt acoperite complet de fota) se finiseaza la margini cu tiv cu gaurele.
Apoi ele se incheie intre ele cu "cheite".
Motivele / ornamentele cusute – se plaseaza mai mult sau mai putin distantate de tivurile cu gaurele. De cele mai multe ori dublate la umeri, adica si de o parte si de alta a imbinarii. La maneci si la poale se cos o singura data, insa pe partea opusa, tivul cu gaurele se imbogateste cu bibiluri: dantela, coltisori cu sau fara margele. Gura camasii este si ea impodobita
Camasi drepte s-au purtat in Dobrogea, in Campia Dunarii, Baragan, sudul Basarabiei.
Camasile incretite la gat nu le excludeau sub nici o forma pe cele drepte.
Pentru 1 camasa se folosea peste tot acelasi motiv, sau se combinau 2 motive diferite: unul mai fin si unul mai vizibil, mai puternic.
Cand maneca este o spirala 3D / 3D spiral sleeves
Camasa de Vrancea, specifica zonei, cu altita croita separat si cu maneca rasucita - a iesit din uz, din pacate, acum mai bine de 100 de ani.
Ramane insa un mister si un exemplu admirabil de design colectiv.
Femeia doreste sa obtina un efect de volum pentru partea de sus a corpului, prin aceasta camasa ampla, ce vine in contrast cu partea de jos..., bine conturata de catrinta neagra, stransa pe trup.
Prin faldurile bogate, stransa la partea de jos, maneca ofera si un plus de confort termic.
Aceasta croiala consuma, insa, de 2 ori mai multa panza decat o iie obisnuita.
Oare acesta sa fie motivul pentru care nu s-a mai folosit?
Oare iile moldovenesti, cu rauri costisati, sunt de fapt o varianta mai 'economica' ale acestei ii, pastrand doar impresia de rasucire? (maneca e dreapta, dar raurii se cos inclinat)
O fi fost si o alta poveste in spate, o poveste care s-a uitat? Ce credeti?
The 'Vrancea shirt' had a specific structure, with its famous spiral sleeves. Unfortunately it came out of use over 100 years ago. It remains a mystery and a fine example of collective design.
Women wanted volume for the upper part of their body, in contrast with the tight, black skirt, defining the slim figure.
The rich sleeves, tightened at the bottom, offer thermic confort; yet this solution of tailoring needs almost twice more fabric than a normal shirt. Is this the reason this shirt came out of use?
Is it possible that women came up with a more pragmatic solution, creating angled embroidery on the straight sleeves, keeping the visual effect and making important savings of fabric? (such shirts are specific for all area of Moldova, both sides of the Prut river).
Is it a secret story behind these unusual sleeves? If you know any, please share it with us !
Hier noch ein guter Link:
http://www.eliznik.org.uk/RomaniaPortul/w_shirt_decoration.htm
| Banat | |
| Câmpia Banatului. | Gold thread decorations on blouses |
| Banat, Bistra valley | Blouse similar to Pădureni (tablă embroidery on sleeves) |
| Zona Făget, Banat | Tablă embroidery only on sleeves until 1st decade of 20th century. Then altiţa appears above the tablă. Also in this period the cut of the cămaşăwas adapted so it was gathered at the shoulders, and a lace frill was added at the neck made of pânza groasă de cinari. |
| Crişana | |
| Arad | Around Sânicolaul Mare cămaşă cu platcă called chităarită (cut white work) is worn. |
| Maramureş, Oaş | |
| Codru | White linen blouse decorated with white work, especially on shoulders and yoke. |
| Oaş | Yoked cămaşă cu platcă
|
| Maramureş | Cămaşă cu umeraş with square neck, or yoked |
| North Transylvania | |
| Cluj & Apuseni & Lăpuş | Sleeves with fodor
|
| South Transylvania | |
| Bran | Cămaşă încreţită similar to adjacent regions of Muntenia |
| Făgăraş | Married women - linen with black embroidery and whitework. Modern blouses for young girls have heavy black embroidery on sleeves (tablă) and front, Both had frill at cuffs. Very old costumes have a very simple blouse sleeves gathered at wrist and little embroidery |
| Petroşani | Sleeves have large frills at wrist called "fodori" & a horizontal Line of embroidery at elbow level (Şire Peste Cot) |
| Rimetea | Hungarian blouses with embroidery in red on shoulder. |
| Mureş | Blouses similar to Cluj & Apuseni, but cuipag is smaller |
| Haţeg | |
| Pădureni | |
| Munţii Apuseni | |
| Mărginimea Sibiului | Gathered neck white cotton blouse with sleeves gathered into the neck (Cămaşă cu mâneca din gât) and also just below the elbow then open out into a "flounce" (fodor). |
| Târnave | Sleeve turned back at wrist |
| Oltenia | Oltenia râuri - Diagonal or V shaped with vertical line down centre |
| Oltenia & Muntenia (throughout) | Decorations with altiţa, increţ and râuri |
| Gorj | |
| Romanţi | |
| Vâlcea | |
| Zona Slatina, Olt | |
| Muntenia |
Muntenia – râuri - Vertical wider bands |
| Argeş | Sleeves turned up at wrist to show embroidery on wrong side. |
| Argeş - Muşcel | Older blouses use striped material. |
| Buzau | Red woollen embroidery, straight râuri |
| Buzau - Râmnicu Sărat | Red woollen embroidery, diagonal râuri, frills at wrists |
| Ilfov | Plain white chemise, little decoration, in some cases gold or silver sequins (fluturi) attached. |
| Prahova | Cămaşă încreţită with red and black decoration |
| Teleorman | Pink / red /gold embroidery vertical râuri on sleeves and vertical lines of embroidery on front of blouse, decoration with gold or silver sequins (fluturi) |
| Vlaşca | Gold or silver sequins (fluturi) were used for decoration |
| Dobrogea | Simple yoked blouse (cămaşă cu umeraş), thin material, open sleeves, lines of delicate embroidery, older version has less embroidery. |
| Moldavia - North | |
| Suceava | |
| Rădăuăţi | Blouse made of thin flax, hemp or cotton, gathered round neck on cord. Sleeve decoration is made up of - altiţa - shoulder piece, încreţ - small monochrome ornamental band, râuri - embroidery down sleeve - diagonal on this case, |
| Vatra Dornei, Suceava | |
| Câmpulung Moldovenesc | Colour scheme of decoration brighter and more rich than rest of Bucovina |
| Valea Bistriţei. | |
| Moldavia - Central & South | |
| Gyimes | |
| Iaşi | Older style simple cut blouses worn with ghiordan |
| Vasului | |
| Neamţ | |
| Gyimes | Embroidered shirt with laced wide cuffs, held in at elbow. Diamond patterns are embroidered on back. |
| Vrancea | Older style blouse has twisted sleeves, which are rolled up so râuri look like spirals, newer style had gold, black and coloured embroidery, square geometric motifs. More recent shirt have gathered neck cămaşă încreţită
|
| Moldavian Csango | Women’s shirts are usually embroidered in red (or black) with blue band between horizontal band on upper arms and diagonal strips on sleeves. Shoulders and sleeves are embroidered first and sewn together after. Thick (woollen) embroidery. No cuffs, sleeves gathered in with string at wrist |
| Central Moldavia, Bacău, Romanului, Colinele Tutovei. |
|
|
|
|
2. Box |
|
3. Box |
